La data de 17 martie 2026, reacțiile oficiale românești au venit după avertismentul Ministerului de Externe al Iranului potrivit căruia România ar putea răspunde politic și legal. Avertizarea a fost făcută în cadrul conferinței săptămânale a diplomației iraniene, în contextul deciziei Consiliului Suprem de apărare a Țării (CSAT) și votului Parlamentului de a permite dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, ca reacție la conflictul din Orientul Mijlociu.
Purtătorul de cuvânt al diplomației române, Andrei Țărnea, a reacționat rapid, subliniind faptul că România nu este parte în conflict și că prioritatea țării este efortul diplomatic pentru dezescaladare. În același timp, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a declarat că nu există informații privind un risc militar din partea Iranului la adresa României, iar Ministerul Apărării deține date despre riscurile potențiale.
Aceste declarații consolidează poziția oficialilor români de a evita escaladarea și de a menține o linie de comunicare deschisă cu partenerii externi, în timp ce România monitorizează situația în vecinătate și în cadrul alianțelor internaționale. Analiza indică dorința Bucureștiului de a respecta angajamentele de securitate colectivă, în paralel cu asigurarea siguranței cetățenilor și a infrastructurii sensibile, fără a comenta publicitatea riscurilor pe care le-ar reprezenta o potențială reacție iraniană.
Se remarcă, astfel, încercarea autorităților de a menține echilibrul între solidaritatea alianțelor și negocierile diplomatice, fără a ceda la scenarii de război diplomatic, în lipsa unor dovezi evidente de amenințare.
