Surse
Criza carburanților din România a evoluat în 24 de ore într-un model de accentuare a costurilor pentru oameni și afaceri. În 20 martie 2026, fostul președinte Traian Băsescu îndemna românii să apeleze la transportul în comun și să gestioneze cererile pieței: „să nu intervină Guvernul, să lase piața să așeze prețurile” pentru a evita deficitul bugetar generat de eventuale măsuri de susținere.
El a subliniat că orice intervenție bugetară ar avea ca rezultat o creștere a datoriei publice pe care românii ar trebui să o finanțeze prin împrumuturi. În acest context, prețurile carburanților au fost raportate ca ajungând la valori maxime de până la 10 lei pe litru.
Această stare de alertă a fost completată în 21 martie de rapoarte despre scumpiri continue: motorina a trecut pragul de 10 lei/litru, iar benzina Premium a atins aproximativ 9,88 lei, cu Premium la 10 lei, iar Standard la 9,17–9,88 lei, în funcție de tipul de carburant. Reacțiile politice au venit rapid: PSD și AUR au cerut concedere de măsuri urgente pentru oprirea creșterilor.
Liderul AUR, George Simion, a propus chiar reducerea TVA-ului la 5% în contextul crizei generate de conflictul din Orientul Mijlociu, în timp ce reprezentanți ai PSD au discutat despre măsuri imediate pentru stabilizarea prețurilor. În același timp, prim-ministrul Ilie Bolojan a refuzat ideea tăierilor, iar analiști avansează scenariul introducerii carburanților pe cartelă în viitorul apropiat.
Aceste evoluții indică o interacțiune intensă între presiunea economică și dezbaterea politică, cu posibile efecte în lanț asupra prețurilor la bunuri și servicii, costurilor de transport și nivelului de trai, și cu un risc crescut de sărăcie pentru o parte a populației dacă măsurile nu vor echilibra rapid oferta, cererea și finanțarea publică.
