Surse
În ultimele două zile (26–27 februarie 2026) autoritățile de la Chișinău au centrat discuția publică pe două acțiuni-cheie față de regiunea separatistă transnistreană: o propunere oficială privind predarea limbii române în școlile din stânga Nistrului și un decret prezidențial care a retras cetățenia moldovenească pentru 9 persoane. Propunerea privind educația a fost lansată în cadrul unei reuniuni politice desfășurate pe 26 februarie la misiunea OSCE din Tiraspol, prima întâlnire offline după peste un an; vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a inclus în agendă și „fondul de convergență” și probleme precum școlile, fermierii din raionul Dubăsari și libera circulație a jurnaliștilor.
Reprezentantul de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, a respins inițiativa, amintind că în „Republica Moldovenească Transnistreană” există trei limbi oficiale și citând datele recensământului care arată aproape 70% persoane vorbitoare de „moldovenească”. Paralel, președinția de la Chișinău a semnat un decret care vizează 9 bărbați — unul născut în Rusia și opt în R.
Moldova — identificați de SIS și trimiși spre procedură de retragere a cetățeniei de ASP pentru „fapte deosebit de grave” și participare în structuri neconstituționale; două dintre persoanele vizate au luptat în 1992 de partea separatiștilor. Parlamentul pregătește totodată un proiect de reintegrare care prevede eliminarea graduală a facilităților vamale și fiscale acordate stângii Nistrului din anul 2000.
Măsurile combină elemente juridice, educaționale și economice și pot escalada tensiunea între Chișinău și Tiraspol, în contextul războiului din Ucraina și a influențelor externe invocate de autorități.
