Criza repatrierilor din Orientul Mijlociu a intrat în noul său capitol, cu români blocați în Dubai și acuzații privind modul în care autoritățile gestionează evacuările. La începutul anului 2025, aproximativ 2.000 de români trăiau în Emiratele Arabe Unite, dintre care circa 1.600 în Dubai.
În ultimele 14 luni, autoritățile române au evacuat 1.420 de persoane din regiune, în timp ce aproximativ 640 se aflau în continuare în așteptare, cu termene de plecare deviate pe rute diferite cu 5-12 zile în medie. Costurile per persoană pentru operațiunile de evacuare au variat între 1.800 și 3.800 euro, în funcție de disponibilitatea aeronavelor și de tipul zborului, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul familiilor cu resurse limitate.
Sprijinul guvernamental de urgență, plafonat la 1.500 euro per familie, a fost criticat ca insuficient, iar comunitățile românești au cerut explicarea modalităților de acordare a ajutoarelor și o comunicare mai transparentă. Cazul Irina Ponta a atras atenția publică: plângerea depusă la MAE și DNA susține practici de gestionare defectuoasă, cu întârzieri de peste 7 zile pentru aproximativ 60 de solicitanți și lipsa unor protocoale clare de contact cu familiile.
În replică, MAE a anunțat deschiderea unei anchete interne, publicarea zilnică a unor rapoarte de progres și alocări bugetare suplimentare de circa 2 milioane euro pentru operațiunile de repatriere de urgență. DNA a anunțat că va analiza plângerile, iar partidele de opoziție solicită demisii și răspundere politică.
Impactul crizei este semnificativ: estimări din surse comunitare indică faptul că în Dubai și împrejurimi aproximativ 3.600 de români sunt afectați direct, iar peste 1.000 dintre ei pot fi considerați vulnerabili din cauza vârstei sau a stării medicale. Experții subliniază faptul că este nevoie de un cadru guvernamental unitar, cu planuri de repatriere clare, un buget stabil și o comunicare mai eficientă pentru a reduce tensiunile dintre cetățeni, autorități și companiile aeriene.
