Muzeul Național al Agriculturii prezintă, cu ocazia zilei de 1 Martie (01/03/2026), o explorare a tradiției mărțișorului, punând în context obiceiul atestat în toate teritoriile locuite de români și de aromâni. Documentarea, realizată de Angelica Buzoianu, reconstituie ritualuri şi semnificaţii care includ: șnurul din două fire răsucite (alb și roșu sau variante arhaice alb-negru/ alb-albastru), purtarea mărțișorului pentru perioade de 9 sau 12 zile, pentru întreaga lună martie sau până la sosirea primelor berze ori până la Paști.
Istoria reunește referințe la calendare lunar-solare, la echinocțiul de primăvară şi la posibila legătură cu zeul roman Marte. Obiectele atașate șnurului au variat numeric și simbolic: odinioară o monedă de aur sau argint, astăzi simboluri precum coșarul, potcoava sau trifoiul.
Expoziția și textul explicativ subliniază funcțiile mărțișorului: protecție (legat la porți, ferestre, coarnele vitelor, toartele găleților), urări de sănătate și noroc, şi încheierea ritualului prin agățarea șnurului pe o creangă de măceș sau pom roditor pentru a lega norocul de rod. Prin datele calendaristice (1 Martie), durata ritualelor (9, 12 zile sau o lună) și referințele geografice (teritoriile românești, aromâne, Europa de Sud-Est), Muzeul reconfirmă universalitatea și continuitatea acestui simbol al speranței.
Expoziția funcționează atât ca act educațional, cât și ca reafirmare a valorii simbolice: mărțișorul rămâne, dincolo de ornament, un mesaj social și emoțional de prețuire la început de primăvară.
